Ascultarea de Dumnezeu

Cuvinte duhovnicești Ianuarie 14, 2020

Sunt  multe  momente din viața noastră, unele mai bune , altele mai puțin bune  și de multe ori pline de suferință. Încercăm de fiecare dată să vedem și să găsim de unde ne vin acestea.

În cartea proorocului Isaia, Dumnezeu face o aspră mustrare poporului biblic când zice: Am hrănit și am crescut niște copii, dar ei s-au răsculat împotriva Mea...Vai, neam păcătos, sămânță de nelegiuiți, copii stricați. Is.1.2-4.

Putem folosi și noi asemenea cuvinte și în ziua de azi când mulți fii ai Biserici noastre  nu urmează pe Hristos, și sunt surzi la orice chemare pentru înoirea vieții lor.

Un om credincios se va duce cu gândul că toate aceste încercări vin de la Dumnezeu, iar suferințele și necazurile ne vin din cauza neascultări față de El, de la diavol.  De fapt neascultarea a fost primul păcat săvârșit de om care a adus la pierderea Raiului, adică moartea.

Dacă  Adam ar fi ascultat de porunca primită de la Dumnezeu, moartea nu mai intra în lume.

Ascultarea de Dumnezeu  este dată prin Hristos, și Acestuia, prin apostolii și Biserica Sa. Mt,10,40.

Sf. Pavel în epistola către Romani 5,19 spune:  Căci precum prin neascultarea  unui singur om s-au facut păcătoși  cei mulți, tot așa prin ascultarea unuia se vor face drepți cei mulți. Acolo unde nu este ascultare este multa dezordine,  iar unde este  ascultare  putem spune ca este începutul armoniei și mântuirii.

Orice  ascultare este o dăruire, este o jertfă a inimi noastre cu care putem intra în comuniune cu Dumnezeu sau cu semenul nostru.

Ascultarea de Dumnezeu, de Legea Domnului, duce la dreptate și bunătate, la sfințenie, deoarece voința lui Dumnezeu este dreaptă și bună. Fericit este cel ce umblă în legea Domnului, spune psalmistul David

Pildă de ascultare desăvârșită față de Dumnezeu  o avem de la Mântuitorul nostru Iisus Hristos. El zice:  Eu m-am pogorât din cer, nu ca să  fac voia mea ci voia celui care m-a trimis pe mine. Ioan 6,38.

 Când se întâlnește cu femeia samarineancă la fântâna lui Iacov, Mântuitorul spune – Mâncarea mea este să fac voia celui care m-a trimis și să împlinesc lucrarea lui. Ioan 4,34.

În grădina Ghețimani, Mântuitorul spune la încheierea rugăciunii: Părinte, nu voia mea, ci voia Ta să se împlinească. Luca 22,42.

Ascultarea  Mântuitorului față de voia Tatălui ceresc  a  fost desăvârșită încât El s-a deșertat pe sine,  chip de rob luând, făcându-se asemenea oamenilor și la înfățișare aflându-se ca un om, s-a smerit pe sine, ascultător facându-se până la moarte și încă moarte pe cruce- Filipeni 2,7-8.

Am văzut pâna  cîteva exemple de ascultare spuse de către Mântuitorul, mai sunt și altele. Ce spune Maica Domnului când îngerul a vestit taina cea mare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu – Fie mie după cuvântul tău.

Toată viața Maicii Domnului a fost o ascultare necondiționată și o ascultare de slujire lui Dumnezeu. Se cuvine asadar sa ascultam de Dumnezeu fiindca  totii oamenii suntem fapturi ale lui Dumnezeu si cu aceeasi chemare la mantuire.

Niciodată nu vei putea să conduci sau sa slujești fără ca să înțelegi pe semenul tău. În general toți suntem tentați să conducem, ne pricepem la de toate, dar trebuie făcute cu responsabilitate și în ascultare față de Dumnezeu.

Este un  lucru limpede ca nu totii oamenii pretuiesc si pun in practica aceasta ascultare fata de Dumnezeu. Acest lucru se poate vedea foarte usor din jurul nostru.

Oamenii care n-au nici o idee despre Dumnezeu si despre datoriile ce-i leagă de Dânsul, nici o idee despre suflet si trebuințele lui, nici o idee despre veșnicia sufletului,dar vorbesc despre ele. Sunt foarte buni cunoscători și pot fi și îndrumători. Aceste vremuri le trăim.

Toate aceste lipsuri sunt izvorul multor pacate care au cuprins inimile oamenilor de astazi.  Lacomia care a pus stapanire aproape peste toti oamenii, goana dupa bani si placeri îi amețește pe toti, minciuna a devenit cuvant de ordine, merg creștini la tribunal și jură pe Sf. Scriptură  fără nici o teamă, desfrâul devine  o normalitate în concepția unora, divorțurile care se înmulțesc de la o zi la alta, nu mai supără pe nimeni, egoismul se întinde ca o ciumă, familia este desființată.

De unde toate acestea? Lumina conștiinței creștine din sufletele noastre se stinge ușor, iar ascultarea  față de Dumnezeu se pierde în negura acestor vicii care ne cuprind de la o zi la alta.

Creștinilor  noștri le sunt  impuse lucruri nepermise pana acuma, și noi le acceptăm foarte ușor, iar faptele noastre se orienteaza după plăcerile lumești nu după voia Domnului.

 Suntem puși în situația să nu mai stim ce este permis si ce este nepermis. Cufundându-ne în tot felul de păcate și murind  cu ele, se implinește  profeția  proorocului  Osea care zice: Poporul Meu va pieri fiindca nu mai cunoaște pe Domnul. Cu cât s-au înmulțit păcatele, cu atât au păcătuit împotriva Mea. Osea 4, 6-7.

In societatea de astazi o multime de indivizi aduc invinuiri religiei noastre, religiei lui Hristos, la fiecare pas, prin televiziune, prin ziare,  prin carti , religia ortodoxă  este împroșcată cu mizerie de asa ziși analiști, cunoscatori si falși indrumatori. Cele mai grele defăimari se aruncă asupra Bisericii si slujitorilor ei.

Ce facem noi creștinii impotriva acestor atacuri?  Auzim minciunile si nu le combatem cu armele adevarului, nu stim sa mai luptam. Clătinam din cap si uneori chiar venim cu completari. Oare asa au procedat cei care si-au dat viața pentru Hristos, devenind sfinți, martirisitori si aparatori ai credintei noastre ortodoxe?

Inchisorile din timpul bolșevicilor si comuniștilor au fost pline de marturisitori ai credintei noastre,unii si-au gasit sfarșitul acolo, dar nu au abdicat. Pentru cine și pentru ce au murit ei? Au murit pentru credință, pentru adevăr și demnitate.

Viața noastră constă în ascultarea de Domnul, nu în ascultarea de om. Omul poate gresi, Domnul niciodată. Fara ascultare nu te poti mantui, poti sa faci multe lucruri cerute de Dumnezeu, să postesti, să te rogi, dar dacă lipsește condiția ascultării, nu faci nimic.

Mereu auzim spunandu-se când cineva pațeste ceva, un copil sau un adult care nu este ascultător de parinti,sau de îndrumători lui- ei așa i-a fost dat lui să fie. Nu este adevărat, un copil cand ascultă de Dumnezeu si de parintii, in familie este multa liniste, este pace sufleteasca, bucurie, armonie. De aceea Domnul prețuiește ascultarea. Ascultarea merge pâna la Dumnezeu si înapoi la om.

Pamântule, pamântule? Asculta cuvantul Domnului – zice profetul Ieremia 22,29. – porunca  data de Dumnezeu evreilor,  este valabila si pentru noi.

Invățătura  crestină  nu-i o născocire omenească, este învațătura lui Hristos care este – temelia si stâlpul adevărului, Timotei 3, 15. Mantuitorul  Hristos a zis : Cine va asculta pe voi, pe mine Ma asculta. Mc.10-16.

Tineri  si  bătrâni, învățați  si  mai  puțini  învațati, bogați si săraci, ascultați de Dumnezeu si nu cădeți pradă lupilor îmbracați în piele de oaie. Veniti la sf. Biserica în duminici si sărbatori, ca să primiți sămanța cuvântului dumnezeiesc, hrana veșnică ce se găsește în Sf. Împărtășanie. Aici veți găsi mângaiere pentru suflet, lumină pentru minte, căldură tainică pentru inimă.  Rămâneți tari și statornici  botezului  și predaniilor  primite din pruncie.

Sf. Ap.Pav. spune că episcopii și preoții sunt puși pentru oameni în lucrurile privitoare la Dumnezeu. Ev.5,1. Ascultații pe ei, înconjurații cu iubire frățească și respect și să le urmați învățăturile pentru mântuire. Ascultându-i pe ei , ascultați pe Hristos.

Să păstram  aprinsă lucrarea Duhului  Sfant  în noi. Biserica își face datoria de raspândire a sămânței evanghelice, dar si frățiile voastre faceți-vă datoria de a primi cuvântul lui Dumnezeu în ogorul viu al inimilor voastre.

Citește alte articole despre: Ascultarea de Dumnezeu